Răspunderea penală a funcționarilor publici și a funcționarilor publici asimilați
Ce este răspunderea penală?
Răspunderea penală reprezintă cea mai severă formă a răspunderii juridice. Ea constă în obligația unei persoane de a da răspunde în fața organelor de urmărire penală și ulterior în fața instanței de judecată pentru fapta prevăzută de legea pe care a comis-o. Totodată, presupune suportarea măsurilor de constrângere stabilite de lege pentru săvârșirea infracțiunii, precum și executarea pedepsei aplicate de instanță.
Discută cu un avocat chiar astăzi.
Oferă-ne câteva detalii și primești răspuns rapid de la un avocat specializat.
Societatea umană, organizată sub forma statului, impune tuturor membrilor săi un comportament conform structurii sale politice și economice. Existența individului, integrată în ansamblul relațiilor sociale, este guvernată de diverse categorii de norme – de la simple reguli de conviețuire, la norme morale și, în mod special, la norme juridice.
Răspunderea penală a funcționarilor publici și a celor asimilați nu reprezintă doar o simplă aplicare a Codului Penal în raport cu o anumită categorie de persoane, ci exprimă o formă particularizată de protecție a interesului public, a autorității statului și a legalității în exercitarea atribuțiilor de serviciu .
Funcționar public, funcționar public asimilat
Dincolo de conținutul normativ, esențială este înțelegerea diferenței de statut dintre funcționarul public și funcționarul public asimilat, deoarece acest statut determină felul în care se aplică legea penală, procedura și limitele răspunderii.
Funcționar public este persoana numită într-o funcție publică. Funcția publică reprezintă ansamblul atribuțiilor și responsabilităților stabilite de autoritatea sau instituția publică, în temeiul legii, în scopul realizării competențelor sale.
Din punct de vedere penal, funcționarii publici asimilați sunt acele persoane care, fără a deține o funcție publică în sensul legii administrative, contribuie direct la exercitarea autorității publice sau la prestarea unui serviciu de interes public, sub controlul sau supravegherea unei instituții publice .
Funcționarii publici și cei asimilați ocupă poziții cu responsabilități directe asupra interesului public și patrimoniul statului. Această poziție de autoritate impune respectarea normelor legale și a principiilor de integritate, iar încălcarea lor poate atrage răspunderea penală. Răspunderea penală a funcționarilor publici nu se limitează doar la cei cu statut administrativ, ci include și persoanele care exercită atribuții de interes public, fiind asimilate funcționarilor publici prin intermediul Codului Penal.
Cum pot fi trași la răspundere penală funcționarii publici și funcționarii publici asimilați. Exemple de infracțiuni prevăzute de Codul Penal.
Aceștia pot fi trași la răspundere penală pentru infracțiuni ce afectează integritatea serviciului public. Reglementările penale din Titlul V al Părții Speciale a Codului Penal- ‘Infracțiuni de corupție și de serviciu’- constituie principalul cadru juridic al răspunderii penale. Aceste infracțiuni protejează valorile sociale fundamentale: buna desfășurare a activității instituțiilor publice, imparțialitatea funcționarului și încrederea societății în autoritatea statului.
De asemenea, ei răspund din punct de vedere penal conform naturii faptei, vinovăției și efectului produs asupra interesului public pentru infracțiuni precum: luarea de mită, conform articolului 289 din Codul Penal, care reprezintă fapta funcționarului public care, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul , pretinde ori primește bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori acceptă promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea, urgentarea ori întârzierea îndeplinirii unui act. Într-o altă ordine de idei, foarte important de menționat este faptul că fapta prevăzută în alin.(1) care este săvârșită de una dintre persoanele prevăzute în art. 175 alin. (2) constituie infracțiune numai când este comisă în legătură cu neîndeplinirea, întârzierea îndeplinirii unui act privitor la îndatoririle sale legale; darea de mită, conform articolului 290 reglementat de Codul Penal care descrie promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase în condițiile arătate în art. 289; purtarea abuzivă, conform articolului 296 care reglementează întrebuințarea de expresii jignitoare față de o persoană de către cel aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
Când și cum intervine intervine răspunderea penală a funcționarului public și a funcționarului public asimilat. Procedurile specifice.
Răspunderea penală nu se activează automat în momentul săvârșirii unei fapte ilicite, ci urmează o procedură complexă, etapizată, menită să asigure atât protejarea interesului public, cât și respectarea drepturilor și libertăților persoanei cercetate. De asemenea, aceasta se desfășoară diferit față de răspunderea disciplinară sau administrativă, în principal motivul fiind reprezentat de gravitatea consecințelor.
Prima etapă este considerată a fi sesizarea organelor judiciare și începerea urmăririi penale conform articolului 305 Cod de Procedură Penală. Această primă fază are rolul de a pune în mișcare mecanismul penal, fiind momentul în care organele judiciare iau cunoștință de existența unei posibile infracțiuni, cum ar fi o plângere a persoanei vătămate sau un denunț.
A doua etapă este reprezentată de faza urmăririi penale cu privire la faptă. După sesizarea organelor judiciare, acestea au obligația de a căuta și strânge datele ori informațiile cu privire la existența infracțiunii. De asemenea, este necesară analiza circumstanțelor în care ar fi fost comisă posibila infracțiune. Este o fază fundamentală, deoarece garantează că nicio persoană nu este acuzată înainte ca suspiciunea să fie fundamentată pe motive obiective.
Ulterior, se trece la urmărirea penală cu privire la persoană și aducerea la cunoștință a calității de suspect. Persoanei i se comunică acuzațiile și temeiurile juridice, drepturile procesuale, încheindu-se cu un proces-verbal.
Pe durata procesului pot fi dispuse măsuri preventive, cum ar fi control judiciar cu interdicția de a exercita funcția, suspendarea din funcție, mai ales în cazul infracțiunilor de corupție, reținerea sau arestarea preventivă, în cazul unor fapte grave. Aceste măsuri reprezintă instrumente de protecție a interesului public și garantarea bunei desfășurări a procesului penal.
În final, după încheierea urmăririi penale, instanța se pronunță în funcție de probele administrate. În cazul condamnării, pe lângă pedeapsa principală, acesta poate fi supus și la pedepse complementare precum interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică sau interdicția exercitării profesiei, aceste sancțiuni având rol profund preventiv.
Într-o altă ordine de idei, ambii răspund în baza Codului Penal și a Codului de Procedură Penală atunci când săvârșesc o infracțiune în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu. Însă, diferența nu este în tipul de infracțiune, ci în modul de dovedire a depășirii atribuțiilor, natura actelor administrative analizate, raportarea la normele interne și de serviciu.
Procedura penală aplicată funcționarilor publici și celor asimilați nu este doar un mecanism represiv, ci un proces prin care este asigurată transparența, integritatea funcției, egalitatea în fața legii și responsabilitatea celor investiți cu putere publică.
Jurisprudență relevantă. Decizia nr. 26 03/12/2014 , având ca emitent Înalta Curte de Casație și Justiție privind reforma în domeniul sănătății.
Decizia nr. 26 03/12/2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție reprezintă un reper important în conturarea statutului juridic penal al medicilor și al personalului medical din unitățile sanitare publice. Această decizie clarifică faptul că noțiunea de „funcționar public” în sens penal nu se suprapune și nu este limitată la statutul de funcționar public în sens administrativ.
Înțelegerea regimului de răspundere penală al funcționarului public și al celui asimilat este esențială într-un stat de drept, în special în domeniile în care interesul general și viața socială depind direct de buna funcționare a serviciilor publice. Sistemul de sănătate este unul dintre aceste domenii. Prin urmare, calificarea statutului medicilor și al personalului medical nu este o problemă pur teoretică, ci una care influențează atât practica judiciară, cât și încrederea societății.
Așadar, în urma stabilirii calității de funcționar public, Decizia nr. 26 03/12/2014 deschide calea aplicării dispozițiilor penale speciale din Titlul V ‘Infracțiuni de corupție și de serviciu’ din Codul Penal.
De asemenea, un rol important privind răspunderea penală a funcționarilor publici, respectiv funcționarilor publici asimilați îl are Legea nr. 95 14/04/2006, care reglementează în principal organizarea, funcționarea și responsabilitățile din sistemul de sănătate publică, precum și răspunderea de natură administrativă, disciplinară a personalului medical.
Care dintre cele 3 norme prevalează?
În materia răspunderii penale a funcționarilor publici, Codul Penal reprezintă norma primară și directă pentru incriminare aplicabilă când fapta este prevăzută penal. Decizia 26 03/12/2014 și Legea nr. 95 14/04/2006 reprezintă norme de domeniu, care pot stabili reguli privind calitatea persoanelor sau condiții de aplicare, dar nu substituie norma penală, având caracter auxiliar.
STĂNILĂ- Attorneys at Law, cu sediul principal in București și un sediu secundar în Alba-Iulia este o casă de avocatură dedicată oferirii de servicii juridice de înaltă calitate. Fie că este vorba de persoană fizică sau juridică, echipa noastră de avocați specializați transformă complexitatea juridică în claritate și rezultate concrete.