Pachetul fiscal 2025: dividendele, TVA-ul și noile reguli aplicabile din august
Începând cu 1 august 2025, România a intrat într-o nouă etapă fiscală, odată cu aplicarea Legii nr. 197/2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 693 din 24 iulie 2025. Această lege, descrisă de Ministerul Finanțelor ca „reforma fiscală structurală a deceniului”, modifică peste 40 de articole din Codul fiscal și Codul de procedură fiscală, având impact direct asupra modului în care sunt impozitate veniturile, administrate contribuțiile și raportate tranzacțiile economice.
De departe, cea mai discutată schimbare privește impozitul pe dividende. Potrivit art. 97 alin. (7) din Codul fiscal, cota aplicabilă persoanelor fizice a crescut de la 8% la 10%, pentru toate sumele distribuite începând cu 1 august 2025. Această majorare se aplică indiferent de exercițiul financiar din care provine profitul, ceea ce înseamnă că dividendele aferente anului 2024, dar distribuite ulterior datei de 31 iulie 2025, intră sub incidența noii cote.
Pentru societățile românești, art. 43 alin. (2) lit. b) introduce, din 1 ianuarie 2026, condiția unei dețineri minime de 10% pentru o perioadă de cel puțin doi ani pentru a beneficia de scutirea de impozit între persoane juridice. Până în prezent, durata minimă era de un an. Măsura a fost justificată de Ministerul Finanțelor ca parte a alinierii la Directiva (UE) 2011/96 privind regimul comun al societăților-mamă și filialelor, dar și ca instrument de combatere a structurilor fiscale artificiale.
Tot în zona dividendelor, art. 229 alin. (1) lit. c) Cod fiscal a fost modificat pentru a cere dovada unei activități economice reale a beneficiarilor nerezidenți. Această formulare, introdusă pentru prima dată explicit în legislația națională, transpune jurisprudența CJUE în materie de abuz de drept fiscal și reprezintă o schimbare importantă pentru grupurile multinaționale care își distribuie profiturile prin entități intermediare.
Dar Legea nr. 197/2025 nu se limitează la regimul dividendelor. Pe zona de TVA, art. 291 alin. (1) modifică nivelul cotei reduse aplicabile produselor alimentare procesate, care urcă de la 9% la 10%, în timp ce serviciile de restaurant și catering își păstrează cota redusă de 9%. În același timp, art. 297 alin. (4¹) restricționează dreptul de deducere a TVA pentru bunurile și serviciile destinate exclusiv uzului personal al angajaților, clarificare introdusă în urma unor interpretări divergente între contribuabili și administrație.
În ceea ce privește contribuțiile sociale, noua lege modifică art. 148 alin. (2) Cod fiscal, crescând baza minimă de calcul a contribuției la sănătate (CASS) pentru veniturile independente de la 6 la 12 salarii minime brute. Începând cu 1 ianuarie 2026, se introduce și un plafon unic pentru contribuția la pensii (CAS) de 60 de salarii minime, o măsură menită să asigure echitate între contribuabilii salariați și cei independenți.
Microîntreprinderile au fost, la rândul lor, vizate de o regândire profundă a regimului fiscal. Pragul pentru încadrarea ca microîntreprindere scade de la 500.000 de euro la 300.000 de euro, potrivit art. 47 alin. (1) lit. c). Totodată, condițiile de deținere și numărul maxim de asociați au fost restrânse pentru a limita utilizarea acestui regim în scopuri de optimizare fiscală. Odată depășit plafonul, societățile devin automat plătitoare de impozit pe profit începând cu trimestrul următor, iar art. 18 clarifică modalitatea de recuperare a pierderilor fiscale reportate.
Pe segmentul accizelor, Titlul VIII din Codul fiscal a fost modificat pentru a ajusta valorile accizelor la carburanți și băuturi alcoolice, în linie cu evoluția inflației. Acciza la motorină a crescut cu 0,09 lei/litru, iar cea la țigarete cu 5 lei pe mia de bucăți. Aceste modificări au fost justificate prin necesitatea de a menține veniturile bugetare în contextul relaxării unor facilități fiscale.
În planul deducerilor personale, art. 78 alin. (3) Cod fiscal elimină majorările suplimentare pentru persoanele care desfășoară activități în sistem telemuncă, iar deducerile pentru copii au fost plafonate la maximum 20% din salariul minim brut. Această uniformizare are scopul de a simplifica administrarea fiscală, dar a fost criticată de o parte a mediului de afaceri pentru diminuarea stimulentelor sociale.
O parte semnificativă a reformei vizează și Codul de procedură fiscală, unde art. 120 extinde termenul de prescripție a creanțelor bugetare de la 5 la 7 ani, în cazul în care acestea fac obiectul unei inspecții antifraudă. Totodată, art. 121¹introduce obligația contribuabililor mari de a depune trimestrial un raport privind tranzacțiile intra-grup, măsură menită să faciliteze analiza riscurilor de transfer pricing.
O altă noutate importantă este formularul 100 consolidat, prin care plătitorii de impozite pot declara într-un singur document sumele reținute la sursă pentru dividende, redevențe, dobânzi și alte venituri similare. Scopul acestei modificări este simplificarea procedurii administrative și creșterea transparenței raportărilor.
În ansamblu, pachetul fiscal 2025–2026 indică o schimbare de paradigmă: accentul se mută de la facilități selective și excepții la extinderea bazei de impunere și întărirea controlului fiscal. Pentru contribuabili, această tranziție presupune o adaptare la un regim mai strict, dar și o claritate mai mare în aplicarea regulilor.
Pe termen scurt, efectul cel mai vizibil rămâne majorarea impozitului pe dividende și scăderea pragului de microîntreprindere. Pe termen mediu, însă, accentul se va muta către conformarea voluntară și raportarea digitalizată, odată cu implementarea noilor formulare și a raportărilor automatizate.
În concluzie, Legea nr. 197/2025 nu este doar o ajustare punctuală a Codului fiscal, ci o reașezare strategică a relației dintre contribuabil și administrația fiscală. Din 2026, mediul fiscal românesc va funcționa într-un cadru mai predictibil, dar mai exigent, în care planificarea fiscală va trebui să țină cont nu doar de optimizare, ci și de substanța economică a fiecărei tranzacții.