Ghid practic pentru firmele din construcții: cum se calculează impozitul pe construcții în 2025
Acest articol are un caracter strict orientativ și are scopul de a oferi o imagine generală asupra modului de calcul al impozitului pe construcții în anul 2025. Fiecare firmă trebuie însă să analizeze situația sa concretă și să aplice prevederile legale în funcție de particularitățile activității și ale patrimoniului propriu, în colaborare cu departamentul juridic sau cu specialiștii fiscali cu care lucrează. În mod firesc, toate societățile care dețin un abonament juridic sau colaborează constant cu Stănilă – Attorneys at Law beneficiază în mod curent de informări actualizate și de interpretări personalizate privind modificările legislative aplicabile domeniului lor de activitate.
Modificările recente aduse Codului fiscal prin Ordonanța de urgență nr. 21/2025, aprobată ulterior prin Legea nr. 166/2025, marchează o schimbare importantă în regimul fiscal aplicabil construcțiilor, afectând un număr semnificativ de persoane juridice din România. Întrucât sectorul construcțiilor deține un rol esențial în economia națională, iar numeroase companii administrează, închiriază sau utilizează spații industriale, hale, depozite ori clădiri administrative, înțelegerea corectă a noilor reguli privind impozitul pe construcții este crucială pentru o conformare fiscală corespunzătoare și pentru evitarea sancțiunilor ulterioare.
Noul cadru legislativ a fost instituit pentru a clarifica aplicarea Titlului X din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, reglementând modul de stabilire, declarare și plată a impozitului pe construcții, cunoscut anterior ca „taxa pe construcții speciale”. Deși acest tip de impozit a suferit modificări succesive în ultimii ani, anul 2025 aduce o structură mai unitară și o cotă fixă aplicabilă unei baze impozabile clar definite. Scopul declarat al acestor modificări este uniformizarea tratamentului fiscal pentru toate entitățile care dețin sau utilizează construcții, indiferent de forma de proprietate ori de destinația economică a bunului.
Discută cu un avocat chiar astăzi.
Oferă-ne câteva detalii și primești răspuns rapid de la un avocat specializat.
Conform noilor dispoziții, impozitul pe construcții se calculează prin aplicarea unei cote de 0,5% asupra valorii nete contabile a construcțiilor existente la finalul exercițiului financiar precedent. Valoarea netă reprezintă valoarea de inventar a construcției, diminuată cu amortizarea contabilă cumulată până la sfârșitul anului anterior celui de impunere. Cu alte cuvinte, nu se impozitează valoarea integrală a construcției, ci doar valoarea rămasă în patrimoniul firmei, după recunoașterea amortizării. În cazul construcțiilor complet amortizate, dar care continuă să fie utilizate în activitate, legea prevede totuși includerea acestora în calculul impozitului, pentru că ele continuă să genereze beneficii economice.
Un element important introdus de Legea 166/2025 se referă la regimul construcțiilor utilizate în baza unui drept de administrare, concesiune, închiriere sau folosință gratuită asupra domeniului public sau privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale. În aceste situații, entitatea care folosește construcția are obligația de a comunica autorității publice valoarea acesteia până la data de 15 mai a anului următor, astfel încât autoritatea să poată calcula și declara corect impozitul aferent. În lipsa acestei comunicări, pot apărea dificultăți fiscale și riscuri de impunere suplimentară. Această prevedere extinde sfera obligațiilor și asupra operatorilor privați care exploatează infrastructură publică, porturi, spații logistice sau construcții de utilitate publică, cum sunt halele industriale sau centrele comerciale concesionate de la stat.
Aplicarea impozitului este obligatorie pentru toate persoanele juridice române care dețin construcții evidențiate în contabilitate, precum și pentru sediile permanente ale persoanelor juridice străine care desfășoară activitate pe teritoriul României. Excepțiile prevăzute de lege sunt limitate și se referă în principal la construcțiile destinate activităților de interes public – de exemplu infrastructura de transport public, construcțiile aferente serviciilor de apărare sau cele utilizate exclusiv pentru activități de cult religios. În schimb, construcțiile industriale, spațiile comerciale, depozitele și imobilele utilizate în scopuri economice rămân integral supuse impozitului.
Pentru determinarea corectă a bazei impozabile, este necesară o revizuire atentă a evidențelor contabile. Societățile trebuie să verifice dacă toate construcțiile sunt înregistrate corect în contabilitate, cu valori actualizate, și dacă amortizarea a fost calculată conform normelor legale. În practică, s-a constatat că multe firme nu mai actualizează valoarea construcțiilor după efectuarea reevaluărilor contabile sau după extinderi, reparații capitale ori modernizări, ceea ce poate conduce la neconcordanțe între realitatea fizică și evidențele contabile, iar implicit la o bază de impunere eronată. În plus, în situațiile în care există construcții comune – de exemplu în parcuri industriale, hale partajate sau spații în coproprietate – contribuabilii trebuie să stabilească partea din valoarea totală care le revine, proporțional cu dreptul de folosință.
În ceea ce privește termenele, impozitul pe construcții se declară anual, până la data de 25 mai inclusiv, prin completarea formularului pus la dispoziție de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Plata se poate face integral până la aceeași dată sau în două tranșe egale, cu termene la 25 mai și 25 septembrie, similar altor obligații fiscale anuale. Nerespectarea acestor termene atrage dobânzi și penalități de întârziere, iar în cazurile grave, organul fiscal poate recalcula impozitul din oficiu pe baza datelor existente în evidențele contabile sau ale altor instituții publice.
Din perspectivă practică, pentru firmele din construcții aceste modificări au un impact fiscal direct asupra costurilor operaționale. Chiar și o cotă aparent modestă de 0,5% aplicată la valoarea netă a construcțiilor poate genera sume semnificative pentru companiile care dețin un patrimoniu imobiliar extins. În contextul actual, în care prețurile materialelor de construcții și ale utilajelor au crescut, iar profitabilitatea sectorului este adesea afectată de costuri neprevăzute, această taxă suplimentară impune o planificare financiară riguroasă și o gestiune atentă a activelor. De asemenea, pentru firmele care dețin clădiri concesionate, obligația de raportare anuală către autoritatea publică devine o prioritate administrativă ce trebuie tratată cu seriozitate.
Un alt aspect de interes pentru antreprenorii și contabilii din construcții îl reprezintă delimitarea între impozitul pe clădiri și impozitul pe construcții. Deși ambele se aplică asupra bunurilor imobile, există o diferență esențială: impozitul pe clădiri este datorat în general către bugetele locale, în timp ce impozitul pe construcții speciale, reglementat de Titlul X al Codului fiscal, este datorat la bugetul de stat. Această distincție are implicații contabile și administrative importante, deoarece declararea și plata se fac către autorități diferite, în funcție de tipul de bun imobil și de regimul juridic al acestuia.
Din punct de vedere al conformării, recomandarea pentru societățile din domeniul construcțiilor este să efectueze, înainte de sfârșitul exercițiului financiar 2025, o inventariere completă a construcțiilor și o analiză fiscală preventivă. Este indicat ca firmele să verifice exact ce imobile au în patrimoniu, care dintre ele sunt scutite, cum sunt evaluate în contabilitate și dacă există contracte de concesiune sau închiriere care atrag obligații fiscale suplimentare. În cazul în care există neclarități privind clasificarea construcțiilor sau aplicarea corectă a cotei, se recomandă consultarea unui specialist în drept fiscal sau a unui expert contabil.
În concluzie, anul 2025 aduce un nou cadru fiscal mai clar, dar și mai strict pentru firmele care dețin, exploatează sau administrează construcții. Într-un sector în care activele imobiliare reprezintă adesea cea mai mare parte a patrimoniului, gestionarea corectă a obligațiilor privind impozitul pe construcții este esențială pentru menținerea stabilității financiare și a reputației fiscale a companiei. O bună informare și o conformare proactivă pot transforma aceste modificări legislative dintr-o potențială povară într-un avantaj competitiv bazat pe transparență, predictibilitate și respectarea legislației fiscale actualizate.